


Ieri ca toata lumea am aflat si eu de moartea Madalinei Manole.Vestea m-a marcat puternic...gestul ei extrem...dar nu despre asta vreau sa vorbesc...m-am intristat gandindu-ma la ea si la ce a putut sa o determine sa aleaga moartea in locul vietii.
Pana in urma cu cativa ani consideram o persoana care face asta lasa pentru ca renunta sa lupte si sa infrunte viata.Ma gandeam ca sunt oameni pe pamant cu necazuri mai mari ,cu infirmitati si cu handicapuri care tin cu dintii de o farama de viata si atunci cel sanatos care renunta la ea de buna voie mi se parea las.
Nu am crezut niciodata ca intr-un timp scurt viata ti se poate schimba radical.Te trezesti la un moment dat ca vrei sa tragi linie si vrei sa vezi ce ai realizat ,cum ai trait si sa fi nemultumit de ce gasesti in trecutul tau si atunci sa incepi sa iti pui intrebari si sa cauti raspunsuri...Cand realizezi ca nici timpul nu mai este de partea ta ,ca nu mai poti repara mare lucru atunci impactul este nimicitor.
Te simti ca un copac fara radacina,ti se pare ca nu mai ai nimic de ce sa te agatati,totul te nemultumeste,esti ca o frunza purtata pe apa in voia curentului care te poate duce la fel de bine pe un pamant sigur sub picioare si tot la fel de bine te poate scufunda in abis.Dar in acele momente ti se pare ca nu mai conteaza...primesti cu aceiasi seninatate si binele si raul ...si viata si moartea.
Eu nu voi mai judeca niciodata o persoana care face un gest extem pentru ca numai ea va stii adevaratul sau adevaratele motive care au indemnat-o la asta.Pana la urma alegerile le facem fiecare iar daca ajungem la un moment dat sa nu fim multumiti de ele nu este vina nimanui ci numai a noastra ,nu trebuie sa facem responsabil pe nimeni nici macar pe Cel de Sus ....sa ni le asumam sau sa murim cu ele.
Acum gandesc asa ....poate gresesc...dar mai bine sa mori repede si frumos ,sperand ca vei putea plati in alta viata pacatul de a fi renuntat la asta ,decat sa traiesti ca un mort viu ,chinuit si cu sufletul pustiit.
Imaginea noastra din oglinda arata doar invelisul de carne de deasupra care poate ascunde multe...este ca o apa adanca ...linistita la suprafata dar care ascunde multe taine...
Dumnezeu sa te ierte Madalina...