marți, 27 aprilie 2010

ELENA FARAGO





Iubeste-mi mainile si ochii
Si iarta-le dac-au fost clipe
In care n-au stiut sa-ti spuna
In care n-au putut sa-ti dea
Atat cat ar fi vrut,
Atata cat poate doru-ti le cerea,
In dragostea,
In indoiala,
In deznadejdea unei clipe...
Iubeste-mi mainile si ochii
Si iarta-le nevruta vina
Ca prea tarziu venira-n cale-ti
Si prea curand se duc de tot...
Dezleaga-mi sufletul de vina
Ca in curand n-am sa-ti mai pot
Aduce-n ochi si maini
Durutul,
tarziul zambet de lumina...

3 comentarii:

  1. Frumoasa poezie.Sa fi iubita,...mult,cand vei da jos armura,ca inainte este mai greu.

    RăspundețiȘtergere
  2. ai dreptate ...nimic nu e la fel...incerc sa dechid macar o usa dar e tare greu....multumesc de vizita...

    RăspundețiȘtergere
  3. Deosebita poezie. E bine sa ne amintim din cand in cand.

    RăspundețiȘtergere