joi, 30 decembrie 2010

FREE HUGS





Free hugs sau imbratisari gratuite este o miscare ce a inceput in Australia in anul 2004.Un australian sa gandit sa iasa in strada si sa imparta imbratisari gratuite trecatorilor.Efectul a fost extraordinar,a reusit sa faca lumea sa zambeasca.Ce a vrut sa fie un simplu gest pe strada a ajuns sa depaseasca toate granitele...in toata lumea se celebreaza acum o zi Free Hugs.
Avem nevoie de zambete si un simplu gest ca acesta ti-l poate aduce.Sa te trezesti pe strada ca o persoana necunoscuta te imbratisaza te va face cu siguranta sa zambesti .Este bine daca si pentru cateva secunde uiti de griji .Daruiti imbratisari si faceti lumea din jur sa zambeasca...

joi, 11 noiembrie 2010

DESPRE PRIETENIE ADEVARATA.....DACA MAI EXISTA



Am gasit pe o pagina ceva scris de o doamna Lidia Vladescu despre prietenie adevarata si ma intrebam daca in lumea in care traim mai exista asa ceva...prietenie adevarata,dezinteresata...Aceiasi intrebare si-o punea si autoarea ,ce este mai valoros? Banul sau prietenia'?Si oricat as vrea sa cred ca mai exista oameni care stiu sa ofere o astfel de prietenie e deajuns doar sa privesc in jur...griji,individualism,egoism,rautate....si ma gandesc ca intre toate astea ,ceva atat de rar si pretios nu are loc.Este trist dar iuresul lumii in care traim ne-a schimbat pe toti in niste animale cu instinct de supravietuire doar.
Adaug aici textul Lidiei Vladescu :
Prietenii. Am citit in urma cu cativa ani un articol despre prietenie. Care spunea cam asa:
Prietenia nu este ca o scara pe care urci pana cand ajungi in pod, iti faci treaba si apoi cobori, fara sa te mai intereseze de ceea ce se intampla cu scara. Prietenia este scara inimii tale, locul concesiei, al blandetii, al daruirii. Prietenia presupune, intotdeauna, implicarea sufleteasca, afectiva si abia apoi schimburile, interesele, ajutorul reciproc.
Fara afectiune, prietenia este doar apa de ploaie. Cum tot apa de ploaie se face atunci cand nu este insotita de fapte afectuoase. Un prieten iti spune ca racesti cand ploua si nu ai shuba, iti imprumuta haina lui sau iti daruieste camasa lui. Un fals prieten va exagera efectele ploii, nu pentru ca se teme pentru tine ci fiindca stie el ca, mergand prin ploaie de unul singur, poate gasi ciuperci, pe care nu are puterea sa le imparta cu tine. Relatia de prietenie poate fi incercata prin situatii delicate, in care esti pus in situatia de a darui. A primi stie oricine. A darui insa este arta de a iubi, de a-l pune pe celalalt deasupra meschinariilor, a judecatilor care te avantajeaza doar pe tine, excluzandu-l pe celalalt. Pana si un copil izbuteste, adesea, sa-si infranga egoismul si sa-i dea prietenului sau prima bomboana din pachet. Din nefericire, prietenii nu pot renunta la aceasta si iata drama. Caci incapacitatea de a renunta, de a darui, arata si nivelul tau de afectiune, si caracterul tau.
Multi oameni singuri, care se cred inselati sau tradati, sunt victimele propriei definitii gresite date prieteniei. Daca l-am ajutat pe X si el a spus ca suntem prieteni, dar apoi m-a uitat, risc sa cred ca X este prietenul care m-a inselat. In realitate, eu m-am inselat crezand ca dandu-i ceva lui X il oblig sa fie prietenul meu.
Falsul poate fi usor sesizabil si simplu de schimbat. Prietenia nu-i de vanzare, dar cine o vinde nu face decat sa-si vanda sufletul. Si cine crede ca poate manipula un sentiment profund sfarseste prin a se manipula pe sine. Pretul vanzarii si al manipularii sentimentului implicat in prietenie este la fel de mare precum cel implicat in iubire.
O celebra melodie spune: "Cand te simti trist sau ai necazuri si simti nevoia de dragoste protectoare, dar nimic, nimic nu merge bine, inchide ochii si gandeste-te la mine si in scurt timp voi fi alaturi de tine ca sa-ti luminez chiar si noaptea cea mai intunecata. Doar striga-mi numele si sa stii ca oriunde m-as afla voi alerga spre tine. Iarna, primavara, vara sau toamna, tot ce trebuie sa faci este sa ma strigi si voi fi alaturi de tine, caci ai in mine un prieten." - James Taylor

marți, 26 octombrie 2010

SI IARASI E TOAMNA




Umeda, trista, amara
Oamenii merg cu doruri in suflet
Pastrand in inimi
Franturi luminoase de primavara...
Grabiti printre frunze,
Pasii-mi se'dreapta spre-o banca
Ce-asteapta sufletul meu
Apus peste sine.
Stau mut
Ca o lebada pe ape adanci,
Si totusi,
Ca valul ce loveste de stanci,
In zbuciumul meu,ca un pom desfrunzit,
De vantul tacerii naprasnic lovit,
Gasaesc odihnire de-adanca mahnire,
In bratele bancii cojita de vreme...
Si inima mea de durere tot geme...
Soarele palid se strecoara prin nori,
Cu razele sale sa-mi deie lumina,
Sa risipeasca a mele valtori
Umede, triste, amare de vina...
Si deodata, frunza fosneste cazuta de-a valma
Cu toamna din mine...
Ascult mai atent sa-nteleg oare Cine
Cu-atata lumina spre mine paseste
Il vad de departe, ca un Soare rasare
Smerit si curat, ca un cer instelat...
In mainile Lui mi-aduce o floare
Floarea iertarii si pacii in veac!
(text Velnicer Oleg)

joi, 21 octombrie 2010

Singur, de George Bacovia



Potop, cad stele albe de cristal
Si ninge-n noaptea plina de pacate;
La vatra-n para ce abia mai bate-
Azi, a murit chiar visul meu final.
Si ninge-n miezul noptii glacial…
Si tu iar tremuri, suflet singuratec,
Pe vatra-n para slaba, in jaratec,
Incet, cad lacrimi roze de cristal.

luni, 4 octombrie 2010

Anna-Varney Cantodea:

Sopor AeternusIn ciuda anilor de atenție a mediei în Europa, nu se cunosc multe despre Cantodea și viața ei personală. Tot ce se cunoaște despre ea reiese din interviuri și publicații scrise. Ceea ce este sigur este că Anna-Varney Cantodea este o transexuală, născută bărbat până după o operație și a decis să rămână femeie, menționând "conflict spiritual" dacă operația de realocare a sexului este executată. Numele ales este format din Anna, un nume obișnuit, respectiv cuvântul latin "cantodea", care înseamnă cântăreață. Cantodea a folosit pseudonimul Varney înainte de 1997, nume care provine din povestea horror-gotică victoriană "Varney Vampirul sau Festinul Sângelui". În ciuda faptului că nu s-a confirmat, se crede că vârsta ei este undeva în jurul a 50 de ani, așa cum reiese din broșura albumului "Les Fleurs du Mal" :"Sopor: Sedând inima din 1952."

În mai multe interviuri, Cantodea a afirmat că a petrecut trei decenii ale vieții în stări de depresie,disperare și boală extreme, aduse de o serie de experience și îmbolnăviri din trecut. Cantodea a suferit bătăi de la părinți și în școală. La vârsta de șase ani, a fost subiectul unei experiențe out-of-body în timpul unei sedări datorate tonsilectomiei. La vârsta de 12 ani, Anna a început să aibe tendințe suicidale, iar o dată devenită adult, a avut și simptome asemănătoare cancerului, care aproape i-au cauzat orbirea. Aceste evenimente au dus la descoperirea "Ansamblului Umbrelor", un grup de spirite care, conform spuselor ei, i-au venit în vis și i-au oferit inspirație muzicală. Aparența acestora se regăsește în numele proiectului muzical.(wikipedia)

Sopor Aeternus and the Ensemble of Shadows (adesea referită sub numele simplu de Sopor Aeternus, [literar "Somnul Veșnic", un termen însemnând "Somnul Morții"], sau chiar Sopor), este un proiect muzical, darkware, din Frankfurt, fondat și compus doar dintr-un singur muzician, Anna-Varney Cantodea. A fost format în anul 1989. Încă de la începuturile Annei-Varney, muzica ei a căpătat notorietate prin aceea că avea un caracter personal, melancolic și nihilistic, inspirându-se din diferite stiluri muzicale și vizuale.(wikipedia)


vineri, 10 septembrie 2010

Regresăm -Adrian Paunescu



Nu-i nimic, e-n regulă,
mai aşteptăm două sute de ani,
ce-o să fie, un biet accident istoric,
o socoteală matematică greşită,
suntem în Estul Europei, nu uitaţi.
Ruşii, da, Maghiarii, da,
Polonezii, da, Bulgarii, da,
noi, nu, noi nu, noi nu progresăm,
că se interpretează,
când nu voiau vecinii,
noi nu puteam, n-aveam voie,
când vor vecinii,
nu vrem noi, n-avem nevoie,
asta e, aşa suntem noi, ai dracului,
daţi în Paşte, asta e, daţi în Paşte,
nu-i nimic, e-n regulă,
mai vedem noi, mai vedem,
aveţi răbdare, nu bateţi din picioare,
nu vă pripiţi
noi regresăm cu plăcere,
noi regresăm cu talent,
noi nu ne luăm după nimeni
decât când regresează.
Două sute de ani! Atât!
Aveţi răbdare, nu chemaţi salvarea,
nu exageraţi, nu cricniţi,
regresaţi cu noi!

Înapoi, marş!

8 aprilie 1988

Am gasit intamplator aceasta poezie a maestrului.....a fost scrisa in 1988 dar este la fel de actuala si astazi...oare cati ani trebuie sa mai treaca sa putem spune ca am progresat...

duminică, 5 septembrie 2010

DESEN,PICTURA-MUZEUL LEOPOLD SI BACH













11.Edvard Munch(1863-1944)-weeping nude
10.Felicien Rops(1833-1898)-human parody
9.Francois-Nicolas Chifflart(1825-1901)-The Conscience
8.Klemens Brosch(1894-1926)-Nocturnal Vision in a Wooded Valley
7.Felicien Rops(1833-1898)-The Dance of Death
6.Theodor Kittelsen(1857-1914)-The Plague is Coming
5.Alfred Kubin(1877-1959)-The Pest in Pergamo
4.Felicien Rops(1833-1898)-The Cold Devils
3.Alfred Kubin(1877-1959)-The Blessed Tusche
2.Felicien Rops(1833-1898)-The Underside of the Card at a Game of Whist
1.Alfred Kubin(1877-1959)-After the Abortion

joi, 2 septembrie 2010

OMULETUL LUI GOPO


Omulețul lui Gopo, sau, mai simplu, Omulețul, creația lui Ion Popescu-Gopo, este un humanoid nud cu linii simple, care aduce în discuție problemele lumii contemporane. Primul succes al acestui personaj a fost reprezentat de premiul Palme d'or la Cannes, primit în 1957 pentru "Scurtă istorie".
Filmul "Scurtă istorie" (1957) începe cu prezentarea Universului, în care la început soarele avea niște bucle prinse în bigudiuri, care erau planetele. La un moment dat, soarele a strănutat. În acel moment, toate planetele care erau prinse de soare ca niște bigudiuri au fost aruncate în cosmos. Pământul era planeta albastră și umedă, cu multe meridiane, care-i servea drept nas.
Pe Pământ, au apărut animalele. Ca urmare a trepidațiilor produse de către un dinozaur, o maimuță aflată într-un copac a căzut dintr-un copac, rupându-și coada. Când s-a ridicat de la pământ, s-a văzut că avea forma unui omuleț. Pe măsură ce mergea a dat de o scară, iar odată cu urcarea treptelor se transforma în egiptean, grec, roman, cavaler medieval, om cu joben, ajungând până la înfățișarea pe care o are astăzi omul.
Acest umanoid cu cap lunguieț, cu o expresie serioasă și naivă, cu mâini și picioare subțiri și cu burtica rotunjită, care a cucerit atât spectatorii, cât și lumea creatorilor de animație, a anticipat cucerirea spațiului extraterestru și primii pași ai omului pe Lună, lansându-se în Cosmos cu o rachetă cu cinci ani înainte de Iuri Gagarin și devenind primul “om” care a călătorit în spațiu. S-a mișcat în lumea subacvatică, de asemenea a evocat gândul îndrăzneț că ar putea exista viață pe alte planete. Toate acestea le-a făcut ținând, când aproape de piept, când după ureche, o floare.
Inițial prima peliculă trebuia să poarte numele de “Bob de soare”. Personajul principal era un om-amfibie, care mergea și pe uscat, și pe apă, și în aer.
Genial...daca ne gandim cand au fost facute...

duminică, 29 august 2010

COMORI DIN TRECUT



In vizitele mele prin Barcelona,un loc unde imi place sa merg destul de des este targul de antichitati unde sunt o multime de lucruri interesante.La ultima mea vizita acolo am gasit o revista frantuzeasca din 1931 se numeste L`Illustration.Intre paginile ei am citit stiri politice ale vremii,stiri mondene,stiri din lume...din japonia,Italia lui Mussolini ,imagini ale vestigiilor istorice din Roma(aula lui Traian,capitoliul sau piata Bocca della Verita ),inceperea folosirii gastrofotografiei si un reportaj despre asta,un altul despre modelul de submarin britanic M2 dotat cu hangar pentru un hidroavion,stiri literare ..recenzia unei carti a lui Paul Valery,inaugurarea unui bust a lui Pasteur la casa memoriala a acestuia,stiri sportive despre castigarea Cupei Davis de catre francezi in acel an si multe altele.
Dar ce mi-a atras atentia in acest numar al revistei din august 1931 a fost stirea de pe prima pagina despre casatoria Principesei Ileana a Romaniei.In trecere se aminteste de exilul impus principesei Helena de Grecia si Danemarca,sotia lui Carol al doilea ,dupa divortul de acesta cand regele a abdicat in favoarea fiului sau Mihai.O sa incerc sa traduc articolul cu putinele mele cunostinte de franceza si cu ajutorul unui dictionar.
Casatoria Principesei Ileana de Romania si a Arhiducelui Antoaine de Habsbourg sa celebrat pe 26 iulie la Sinaia,la castelul Peles care este rezidenta regala.Principesa Ileana cea mai tanara fica a regelui Ferdinand si a reginei Maria este in varsta de 22 de ani.Ea este sora regelui Charles al doilea de Romania,a reginei Greciei,Elisabeta,a reginei Maria de Iugoslavia si a printului Nicolae ..Arhiducele Antoine de Habsbourg care are 30 de ani,este unul din copii Arhiducelui Leopold -Salvador din ramura Toscana.La ceremonie ,care a fost stralucitoare ,au asistat numerosi membri ai ambelor familii.Ministrul de interne M.Amendiu a implinit functia de functionar oficial al starii civile.Principesa de religie ortodoxa a primit binecuvantarea Patriarhului Cristea dar arhiepiscopul catolic Cizar a fost acel care a unit soti,arhiducele fiind catolic.Taranii au venit sa priveasca in numar mare din toate regiunile.
Va rugam sa retineti totusi,cateva zile in urma ,cea care ar trebui sa fie regina actuala a Romaniei si care nu a fost niciodata,a luat trenul din Bucuresti pentru a se intoarce in Anglia unde probabil se va stabili.Divortul sau de regele Carol al doilea in fapt a fost anuntat oficial,iar acesta este un sacrificiu dureros pentru ca masurile luate impun mamei sa traiasca separat de fiul ei micul print Mihai,mostenitorul coroanei.
Poate traducerea mea nu este foarte literara dar nu asta este important...mi-a ramas in minte modul simplu si concis in care a fost relatata stirea ,una de prima pagina .Poate ziaristii din presa noastra contemporana mai invata cate ceva...

vineri, 27 august 2010

GRAFFITI





















In oraselul unde locuiesc eu cineva de la primarie sa gandit sa dea pe mana unor tineri un zid gol si inestetic...rezultatul...va las sa priviti..
Mie mi-a placut...au avut imaginatie si chiar talent..

sâmbătă, 21 august 2010

FANTANA MAGICA DIN MONTJUIC-BARCELONA si MNAC












Azi am profitat de ziua libera sa mai vizitez un colt de Barcelona.Am fost la fantana arteziana din Montjuic si la Muzeul National de Arta a Cataloniei.Ambele nu m-au dezamagit sunt locuri pe care le vezi si nu le uiti...Fantana arteziana cu jocul de jeturi de apa,lumini si muzica lasa o impresie puternica.Apoi MNAC ,muzeul de arta...este un adevarat labirint de sali unde iti trebuie cateva ore ca sa poti vedea totul :arta romana,gothica ,baroca,moderna,desen,gravura,numismatica,sculptura.Gasesti nume mari ca Picasso,Dali,Gaudi,Casas,Velasquez,Fortuny.Totul este foarte bine organizat iar daca nu ai un ghid care sa-ti dea detalii despre operele de arta nu ai de facut decat sa-ti iei la intrare un mic aparat ca un telefon unde tastezi codul operei pe care o vezi iar in casti primesti toate informatiile.Sunt locuri de odihna,cafenele si restaurante in interiorul muzeului asa incat poti sa petreci o zi intreaga in interiorul complezului fara sa-ti lipseasca nimic.A fost o zi frumoasa pentru mine...